Integrarea cromatică reprezintă una dintre operațiunile finale realizate în procesul de restaurare și joacă un rol foarte important în estetica ansamblului . Conform unuia dintre cele 10 principii ale restaurării, intervenția trebuie să fie lizibilă, astfel, întregirile volumetrice se integrează cromatic pastrând un ton mai deschis comparativ cu originalul sau se integrează total în cromatica impusă de acesta.  În cazul restaurării pietrei, integrarea cromatică se face folosind pigmenți anorganici și o dispersie apoasă pe bază de liant acrilic sau silicatic în funcție de natura suportului, aplicată prin pensulare.

Materialele folosite sunt compatibile cu suportul și rezistente la agenții atmosferici, astfel încât intervenția să fie durabilă, dar și reversibilă.

Detaliu contrafort Biserica Evanghelică, Bistrița – integrare cromatică

Detalii contraforți Biserica Evanghelică, Bistrița- integrare cromatică

Protecția pietrei după aplicarea tratamentelor necesare

Unul dintre factorii principali în procesele de degradare a pietrei este apa. În cazul acesta, un concept foarte important în conservarea și restaurarea pietrei și a suprafețelor arhitecturale exterioare îl reprezintă hidrofobizarea.

Produsele hidrofuge utilizate au scopul de a minimaliza contactul dintre apă și piatră și a reduce pe cât posibil cantitatea de apă care poate fi absorbită de către rocile poroase.

Prin hidrofobizare se urmărește:

  • Prevenirea absorbției apei cu componenți reactivi;
  • Prevenirea și reducerea migrației sărurilor solubile în apă;
  • Prevenirea riscului îngheț-dezgheț;
  • Încetinirea sau stoparea biodeteriogenilor;
  • Diminuarea acumulărilor de praf și prevenirea formării crustelor. [1]

 

[1] Olteanu Iulian, Piatra în patrimoniul românesc, editura ACS, 2015, București.